Normele sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România

Discursul lui Sandie Blanchet, Reprezentantul UNICEF în România, la media briefingul pe tema Studiului privind normele sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România.

Deși adolescența face parte tot din perioada copilăriei, studiile recente au arătat că, în cea de-a doua decadă de viață, adolescenții trec prin multe schimbări pe care trebuie să căutăm să le înțelegem mai bine. Schimbările respective nu se rezumă doar la aspectul fizic, ci presupun o anumită evoluție în plan psihologic și la nivelul creierului. Cercetările au scos la iveală noi dovezi și date științifice care explică ce se întâmplă în creierul unui adolescent. Comparativ cu adulții, adolescenții au un mod de operare diferit atunci când vine vorba de învățat, de luarea deciziilor și de rezolvarea problemelor. Au capacitatea de a învăța în ritm intensiv, iar creierul lor dispune încă de flexibilitate. În același timp însă, creierul lor nu este încă dezvoltat pe deplin, astfel încât adolescenții nu sunt capabili să  dea dovadă de autocontrol și autodisciplină în măsura în care o pot face adulții – ei acționează mai mult sub imperiul impulsului emoțional și mai puțin al discernământului și spiritului critic. De asemenea, adolescenții sunt extrem de influențați de mediul în care trăiesc – semenii, prietenii, părinții, școala, societatea, mass media (mai ales în spațiul virtual) etc. Normele sociale, definite ca tipare comportamentale adoptate într-un anumit grup, joacă un rol însemnat în viața adolescenților.

Este foarte important să înțelegem ce anume determină comportamentele adolescenților, ce îi motivează să ia o decizie sau alta – fie ea bună sau rea. Este la fel de important ca rezultatele unei astfel de analize să fie împărtășite adolescenților înșiși, părinților lor, comunităților și decidenților. În ziua de azi, există numeroase dovezi potrivit cărora multe dintre comportamentele care ulterior ajung să afecteze serios societatea se formează în perioada adolescenței. Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, alimentația proastă, sedentarismul sunt obiceiuri adeseori deprinse în cea de-a doua decadă de viață, cu consecințe costisitoare și de durată asupra sănătății și stării de bine. În termeni pozitivi, concluzia este următoarea: dacă dorim ca românii să fie sănătoși, să aibă parte de o alimentație sănătoasă, să facă sport, să evite consumul de tutun, alcool și droguri, atunci eforturile noastre trebuie să se concentreze asupra copiilor și, în special, a adolescenților.

Una dintre prioritățile acordului de parteneriat între Guvernul României și UNICEF pentru perioada 2013-2017 este aceea de a spori accesul la servicii de calitate adresate adolescenților, băieți și fete, în special a celor din categoriile vulnerabile, oferindu-le informațiile de care au nevoie și creându-le condiții pentru a se face auziți. Ne propunem, astfel, să contribuim la bunăstarea adolescenților, inclusiv prin a-i ajuta să facă alegeri sănătoase cât mai devreme în viață.

În prezent, Reprezentanța UNICEF în România împreună cu partenerii săi, primării și ONG-uri din cinci orașe (București sectorul 4; Bacău; Cluj-Napoca; Constanța și Iași) implementează un model de intervenție numit „Oportunități pentru Adolescenți”. Acest model presupune dezvoltarea de noi servicii inter-sectoriale în zonele urbane, prin intermediul cărora adolescenții beneficiază de sprijin și informații cu privire la comportamentele sănătoase și cele de risc. În cadrul intervenției, am realizat o platformă online dedicată adolescenților:www.adolescenteen.ro, care, printre altele, oferă informații cu privire la dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a tinerilor în perioada adolescenței, precum și informații despre comportamentele de risc și cele protective. Până acum, platforma online și modelul de intervenție au fost accesate de aprox. 60.000 de adolescenți și tineri.

Cercetarea reprezintă un pilon de bază al eforturilor noastre cu și pentru adolescenți. Cu sprijinul unei echipe de cercetători, sociologi, antropologi și psihologi, UNICEF a realizat o analiză a normelor sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România. Analiza a vizat adolescenți cu vârste între 10 și 18 ani, din cinci orașe în care activează UNICEF. Echipa de cercetare va face o prezentare a tuturor rezultatelor studiului, însă eu aș dori să punctez doar câteva dintre acestea:

• Adolescenții încep să consume tutun, alcool sau droguri ilegale la o vârstă medie de 13-14 ani. Ei declară că sunt împotriva acestor practici și par să fie conștienți de consecințele negative pe care astfel de comportamente le pot avea asupra dezvoltării lor; cu toate acestea, declarațiile sunt contrazise de practicile pe care le adoptă.

• Deși adolescenții sunt de părere că vârsta cea mai potrivită pentru debutul vieții sexuale este cea de 18 ani, statisticile arată că ei încep să aibă contacte sexuale mai devreme. Adolescenții intervievați au relatat că primul lor act sexual a avut loc în contextul unor evenimente mai deosebite, în absența adulților și, uneori, pe fondul consumului de alcool.

• Campaniile de informare-educare-comunicare organizate în școli în legătură cu fumatul, consumul de alcool și droguri ilegale nu par să aibă un impact semnificativ asupra adolescenților. Mesajele negative sau moralizatoare nu au efectul scontat.

• Unul dintre factorii cei mai importanți care determină adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului în grupul din care face parte: în grupurile în care fumatul, consumul de alcool și de droguri sunt comportamente percepute ca fiind „cool”, adolescenții tind să le adopte pentru a fi acceptați de grupul respectiv; la polul opus, în grupurile unde astfel de comportamente sunt desconsiderate, adolescenții tind să nu le adopte.

Studiul oferă și o serie de recomandări de luat în seamă:

• Să ne concentrăm asupra dezvoltării inteligenței emoționale și abilităților non-cognitive ale copiilor și adolescenților pentru a-i ajuta să conștientizeze și să gestioneze situațiile de risc; aceasta înseamnă, printre altele, să le sporim încrederea în sine, într-o perioadă a vieții în care imaginea de sine contează atât de mult pentru ei, apoi să le creștem gradul de reziliență, să le dezvoltăm capacitatea de a spune „nu” adoptării unui comportament practicat de alții, abilitatea de a-și gestiona emoțiile etc.

• Să ne adresăm profesioniștilor care vin în contact cu adolescenții, în sensul organizării de cursuri care să le faciliteze dezvoltarea abilităților necesare recunoașterii din timp a semnelor de consum problematic de alcool (ce poate determina apariția consumului excesiv de alcool) sau de fragilitate psihică la adolescenți. Un rol esențial în acest demers/sistem de identificare timpurie îl are personalul didactic, dar și asistentele medicale comunitare și lucrătorii sociali. Acești profesioniști trebuie să știe și să poată aplica procedurile de referire ale unora dintre acești adolescenți către serviciile specializate de care au nevoie, servicii care de multe ori nici nu există încă.

• Să creăm oportunități de petrecere a timpului liber dedicate adolescenților. Aici, primăriile, prin colaborarea cu mediul nonguvernamental, ar trebui să dezvolte o infrastructură care să răspundă nevoilor adolescenților.

• Să dezvoltăm capacitatea părinților de a relaționa cu adolescenții din familie într-un mod pozitiv, în termeni bazați pe susținere și respect reciproc, oferindu-le cursuri de educație parentală și, când e nevoie, consiliere individuala.Pe baza constatărilor și recomandărilor acestui studiu, UNICEF și partenerii săi proiectează o nouă campanie prin care se urmărește creșterea stimei de sine în rândul adolescenților în scopul prevenirii adoptării de către aceștia a comportamentelor de risc, în special fumatul, consumul de alcool și de droguri ilegale. Adolescenții înșiși vor contribui la realizarea conceptului acestei campanii, astfel încât aceasta să fie cât mai relevantă și mai eficientă. În aproape 50 de comunități, campania va include o componentă suplimentară de activități de comunicare interpersonală realizate de profesioniști din domeniul educației, social și al sănătății.

  Mai mult, UNICEF colaborează cu Ministerul Educației la revizuirea programei școlare naționale, urmărind, printre altele, ca programa și practicile sistemului de învățământ să includă componenta de dezvoltare a abilităților non-cognitive.

  Va invitam sa vizionati presentarea pe scurt a studiului: Prezentare Raport Norme Sociale Adolescenti.

   

  poze copyright @ UNICEF Romania/Radu Sandovici

• Sursa- https://blog.unicef.ro/